cumtrebuie 📝3

Am înțeles de ce evită oamenii buni orașele mici.

Am nouă luni și ceva de când ne-am mutat în Bucovina. Spun din capul locului că entuziasmul nostru nu a pierit, iar decizia ne este încă la inimă, dar mai spun și că da, este greu.

Se vorbește mult zilele acestea despre schimbări sistemice, despre nevoia de profesioniști, despre oameni cu intenții curate care să ocupe funcții-cheie, despre cum dezvoltarea este imposibilă fără oameni buni.

Parte din motivul pentru care am acceptat să revin în Suceava (căci da, Saul, soțul meu, a tras mai tare spre asta decât mine) a fost faptul că pot da înapoi comunității. Că am mers, am văzut, am învățat, am eșuat, am avut succes, am crescut și acum știu și pot să dezvolt ceva. Dar în aceste nouă luni am înțeles și de ce evită oamenii buni să revină sau să se mute în orașele mici.

Pe cine să convingi că faultatul regulilor NU funcționează?

Este greu să te lupți cu mori de vânt, dar este și mai greu să te lupți cu efectele lor. Morile de vânt în povestea asta a mea sunt cei pe care îi mai numim „greu de schimbat” - cu păreri bine înfipte, multe certitudini, puțină deschidere la dialog, șmecheria la rang de artă. „Efecte lor” sunt însă cei asupra cărora își revarsă morile de vânt comportamentul și care, treptat, în efect de bulgăre de zăpadă, se confundă cu același tipar. Este greu să-i convingi că direcția lor nu-i tocmai potrivită, că poate ar fi rost de o dezbatere (de idei, nu de persoane), că poate fi și altfel (pe testate). Doar au văzut că faultatul regulilor funcționează.

Există în orașele mici o politică tare interesantă - hai să ne batem pe umăr pentru nimicuri. Ea este dublată de o altă strategie - hai să-i izolăm pe ăia care fac mai mult, pe vechea replică „bine că știi tu”.

Deși m-a bătut gândul renunțării, am stabilit că totuși pe mine nu mă mișcă nici una, nici alta. Sunt încăpățânată și țin strâns de lucrurile în care cred - omul este ce lasă în urma lui. Și vreau musai să suflecăm mânecile și să construim nu doar „oaze” de bine în țara asta - sate europene, un oraș dezvoltat în zeci de județe etc, ci o întreagă țară de bine. Să conving că putem face lucrurile #altfel. Ce nebună, ce visătoare, ce povești de copii, nu? Nu. :) Greu, foarte greu, dar nu imposibil.

Hai la firul ierbii

Vă spun sincer - avem nevoie să pornim de la micro în drumul nostru spre schimbările mari. Și ca să schimbăm la firul ierbii avem nevoie de inimi în fiecare loc.

Ce schimbări sistemice povestim dacă toți cei care știu și pot, fundamentali buni cum zic eu (adică nu doar profesioniști, ci și cu inima la locul ei, cu intențiile oneste) sunt în câteva colțuri adunați toți, iar în mijloc este prăpăd?

Știu. Bisericuțele mediocrității (care s-au adunat din plin în instituțiile-cheie), ba mai mult cele ale răutăților gratuite și cele ale nepotismelor sunt greu, greu de dus. Dar nu imposibil.

Am mai văzut lunile astea oameni extraordinari care își dedică tot (dar real tot) timpul ca să construiască cu sens în jurul lor. Oameni de aici, suceveni, dar și oameni veniți din alte părți. Însă, așa cum am spus din titlu, am înțeles de ce oamenii buni nu fac alegeri de genul acesta. Pentru că nu-i comod să câștigi trei lei și să te vezi călcat în picioare de personaje care nu au nicio competență în aria ta pentru… un ideal. Și totuși, nu merită pe termen lung?

Nu vrem să nu mai conteze unde faci școala pentru că toate școlile au profi pricepuți și dedicați? Nu vrem autostrăzi peste tot ca să ne conectăm mai ușor între noi? Nu vrem politici locale unitare, străzi curate, parcuri? Astea ar trebui să fie peste tot, în fiecare loc din țară. Iar ele se pot construi doar dacă cei care știu și pot fac un pas în față.

Pas în față

Tremurat, dar fă-l! „Do it scared”. But do it.

Documentează-te, pune cap la cap un plan de schimbare, acționează.

Mi-a rămas o chestie de la Simon Sinek: „words may inspire, but only action creates change”. Așa că îți povestesc și că la inițiativa soțului meu, Saul Pop, am clădit în trei săptămâni un festival studențesc de media digitală pentru cei din zona asta - Bucovina Digital Media Days. Și am adus la Suceava speakeri din Iași, Cluj și București, profesioniști pe linia lor. Speakeri care le-au ținut ateliere și le-au jurizat materialele. Le-am dat studenților premii, sponsorizate de editura Litera și editura Publica. Și am văzut cum au crescut în două zile. Erau alții. Știu că sună a vorbe mari, dar chiar așa a fost. Explozie de sens, cum i-am zis eu.

Așa că și tu poți. Așa că fă. Dacă ești aici știu sigur că parte din tine vrea să mute munții. Începe cu ceva.

Și pentru asta nu-i neapărat să te muți și tu definitiv din locul în care îți este confortabil. Dar gândește planuri de acțiune, proiecte, activități pe care să le duci în comunitățile căpușate de interese obscure. Și fă puțină lumină.

Va fi greu, dar sunt convinsă că vei găsi sens. Nu neapărat rezultate financiare în cont, nici laude sau recunoștință de la știu eu cine. Dar sens. Și pe lângă sens, vei schimba ceva în oameni. Ce treabă faină de pus în CV, nu?

Ușor off-topic, dar o poveste personală care merită pusă aici:

Poate ți se va părea pueril, dar eu mi-am putut cumpăra laptopul la care visez de ceva ani buni abia acum o lună. Am râvnit la el ani de zile (vreo zece chiar), am lucrat două job-uri aproape tot timpul pe lângă facultate și totuși nu mi l-am permis. Mi-l doream pentru că îmi ușurează enorm munca, nu din alte motive - e ceva „next level”, mai ales pentru toate activitățile pe care le fac eu. Las o poză cu moaca mea la primirea pachetului. Și-ți spun și de ce. Când am văzut poza asta mi-am dat seama că nu mă bucur de laptop, cât mă bucur de faptul că așa după un deceniu cum a venit, a venit fără să fac vreun compromis de la cine sunt eu. Și că între timp, cât n-am prioritizat dorința mea, am construit niște oameni din banii munciți de mine. Și că știu că la un moment dat o să fie bine. Întâmplător purtam în ziua aia o ie veche de aproape o sută de ani.

🗓️Oportunități

• European Policy Center face angajări + dacă vrei doar un internship sunt deschiși și către asta.

• Concurs internațional de creație literară, pe mai multe grupe de vârstă. Taxa de înscriere este de 80 de lei, marele premiu este în bani plus publicare.

• Și un alt concurs fain, de eseuri, de la Unesco Youth, cu premii în bani.

• Un master fain de relații internaționale și politici publice, în Polonia, dar cu două semestre de studiu în Italia.

• Agenția Împreună (wink-wink Gelu Duminică) este în căutarea a 20 de școli (de la nivelul regiunii București - Ilfov) care să devină partenere în a transmite lecții despre diversitate și incluziune. 

• Short-film competition - Câmpulung Film Fest. Nu am fost niciodată, dar anul ăsta merg și eu. Ca să vă văd producțiile desigur, nu ca să concurez. :)

• @zidart_streetartfestival caută artiști. Deadline: 1 iulie.

• Burse de studiu în Germania.

• Premiul Daphne Caruana Galizia - te poți înscrie dacă ai realizat articole jurnalistice complexe.

📒Resurse

• Un social media guidebook fain dacă ești pasionat de digital, dar încă nu știi prea multe tehnicalități.

• Pe pagina Creative Europe găsești des resurse faine și oportunități de finanțare în programe de profil.

• O mulțime de cursuri (paid) la Barca Innovation Club dacă ești pasionat de sport.

• European Youth Village - carta albă a tinerilor din mediul rural. Despre cum construim ecosisteme de tineret în sate. Dă-i un save și citește-o când ai timp.

💭Inspirație

Am citit recent Imagine if (Sir Ken Robinson și Kate Robinson) și de data asta, în loc de interviuri cu profesori, vreau să-ți las aici câteva pasaje:

„Educația are două roluri principale în viața oamenilor: să-i ajute să-și dezvolte capacitățile naturale și să-și croiască un drum în lumea din jurul lor. Însă, de prea multe ori, ea eșuează tragic în ambele misiuni”

„În condițiile în care ne confruntăm cu un viitor din ce în ce mai problematic, soluția nu este să facem mai bine ce făceam înainte. Soluția este să facem altceva. Să regândim radical modul în care avansăm”.

„Creativitatea este un proces, ceea ce înseamnă că ea include o relație între două aspecte principale care se alimentează unul pe altul: generarea ideilor și evaluarea lor”.

„Viața este rareori o linie dreaptă care se deplasează mereu în sus pe o pagină. Viața reală arată mai degrabă ca o mâzgălituri frumoasă”.

„Este o diferență între a avea capacitatea să faci un lucru și a avea o abilitate în a-l face. O abilitate este o capacitate cultivată”.

„Noi creăm lumile în care trăim și putem să le creăm. Este nevoie de curaj și de imaginație - le avem pe amândouă din abundentă”.

„Este imposibil ca o singură persoană să rezolve toate problemele din lume. Problemele cu care ne confruntăm sunt prea numeroase, prea complicate, prea persistente pentru o singură persoană. Și totuși, fără acțiunile ferme ale unor indivizi dedicați acestei cauze, obstacolele noastre comune nu vor fi depășite niciodată”.

Cum ar fi să fi tu unul dintre acei indivizi? Imagine if.

Ne (re)citim pe 13 iulie. Și pentru că e fix săptămâna care începe cu ziua mea te invit să mă urmărești pe Instagram @loredanabertisanpop. O să am o surpriză acolo.

❤️, L.