cumtrebuie 📝29
Pe noi cui ne lăsați?
Pentru mai bine de un deceniu, septembrie m-a găsit mereu în interiorul unui ritual de nou început, fie ca studentă, fie ca profesoară, fie ca amândouă în același timp. Nu și anul ăsta. E primul septembrie care nu mă găsește în nicio bancă și la nicio catedră, și deși decizia asumată, dorită și aleasă cu claritate pare să aducă liniște, ea apasă cu o greutate pe care îmi e greu să o compar. Așa că numărul ăsta de cumtrebuie e un soi de talisman. Și pentru mine, și pentru toți cei cu care am avut onoarea să lucrez și care din februarie încoace mă tot întreabă cui îi las. Primul impuls a fost să să descriu în detaliu toate lucrurile urâte care s-au întâmplat sub ochii mei, care m-au dat de pereți până când rănile nu mai stăteau cusute cu nimic. Nu-mi doresc însă să mai insist cu asta. Timpul va spune singur și cred că am acordat deja mult prea multă atenție spre ceva care, de fapt, nu merită.
Scriu astăzi o scrisoare și las la final o veste bună.
Celor care m-au primit în viața lor,
M-ați întrebat cui vă las. Adevărul e că nu putem fi „lăsați” nimănui. Pentru că fiecare rămâne, de fapt, cu el însuși. Fiecare își poartă mai departe propriile decizii, propriile alegeri, propria coloană. Eu am putut aprinde scântei, am putut lăsa urme, dar drumul îl continuați singuri. Și atunci tot ce contează e ce faceți cu ce ați primit: cum transformați în practică valorile, cum ridicați în voi curajul, cum țineți piept lumii atunci când ar fi mai simplu să vă lăsați duși de val, cum personal devine sistemic. Nici nu v-ați dat seama că în voi s-a construit de fapt o lume.
Am spus de multe ori și o spun și acum: să credeți ca niște nebuni în integritate. Compromisul desenează o iluzie scurtă a liniștii, dar fură pe termen lung. Nu există monedă mai puternică decât demnitatea. Și nimeni nu are dreptul să vă facă preș. Am învățat asta pe pielea mea. Vor exista oameni care o vor face direct, cu brutalitate, sau subtil, cu ironii, tăceri sau bârfe. Și, uneori, veți ajunge să credeți. Veți simți cum frica vă îndoaie, cum nesiguranța vă cuprinde. Știu, pentru că am trăit asta. Am trăit enorm de multe momente de îndoială, am lăsat spaimele să se cuibărească, m-am întrebat obsesiv „dacă, totuși, tot ce-am reușit a fost din întâmplare? sigur e un motiv pentru care acum nu-mi iese”. Între atacuri de panică și vomitat în timpul programului, cu greu mi-am adus aminte tot ce-am reușit de una singură, fără sistem de partea mea, fără pile. Noroc de voi. N-aveți idee cât de mult m-am încărcat eu de fapt datorită vouă.
Dincolo de orice, nimeni nu-mi poate scoate însă din cap convingerea că binele crește tocmai pentru că e repetat. Nu știu dacă am reușit să vă predau întotdeauna cum trebuie. Dar știu sigur că am încercat să trăiesc așa. Și asta e o altă lecție pe care v-o las: nu acceptați niciodată o viață care vă cere să vă trădați și nu transformați în glumă ceea ce e sfânt pentru voi.
Cui vă las? Nu cui. Ce.
Vă las convingerea mea că omul nu e cifră, nici raport, nici bifă. Omul e poveste, e coloană, e lumină. Vă las credința mea că performanța nu stă în aplauze, nici în laude, ci în felul în care mergeți la culcare seara, împăcați cu voi, realiști cu parcursul vostru, cu întrebări la purtător. Vă las convingerea mea că adevărata reușită începe cu respectul de sine. Ăsta este cel mai adevărat început dintre toate. Vinovăția deciziei încă locuiește în mine, dar știu că ne mai vedem. Pentru că, așa cum o fac de obicei, nu las nimic neterminat.
Poate că nu voi mai ține ore de seminar, dar sunt expert pentru Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației), pe un proiect dedicat echității și reducerii abandonului universitar. Deci, cu siguranță, ne mai vedem noi, pentru că lucrez în slujba voastră! ❤️ Am candidat ca independent, tocmai ca vocea mea acolo să fie una onestă, fără umbra vreunor obligații. Am fost selectată.
*Dacă e ceva ce vrei să știu despre abandonul universitar sau vrei să duc mai departe prin vocea mea acolo, scrie-mi.
Așadar, niciun drum nu se termină cu vreo prăpastie. Ne întâlnim poate mai rar în săli de curs, dar mai des în idei: acolo unde se construiesc șanse, unde se apără drepturi, unde se ridică oameni. Îmi place să cred că nu există „sfârșit”, ci doar transformări ale aceleiași misiuni. Oricât ar încerca cineva să te facă mic, adevărul crește mai înalt atunci când e apărat cu încăpățânare. Demnitatea, odată înțeleasă și exersată, devine un fel de armură pe care n-o mai dai jos. Copiii învață mai ales din exemple, iar ăsta este exemplul meu.
Nu aveți nevoie de mine, pentru că aveți deja tot ce vă trebuie ca să reușiți. Să aud de bine, dar strigați după ajutor când e nevoie!
Vă pupă profa!
P.S.: Las aici câteva din citatele mele preferate din Dead Poets Society. Iar dacă n-ați văzut filmul, e musai să-l vedeți! E pe Netflix.
“No matter what anybody tells you, words and ideas can change the world.”
“Just when you think you know something, you have to look at it in a different way.”(…)“I stand upon my desk to remind myself that we must constantly look at things in a different way.”- Acum are sens de ce stăteam cum stăteam la seminar, așa-i?
“Now we all have a great need for acceptance. But you must trust that your beliefs are unique, your own, even though others may think them odd or unpopular.”
“When you read, don't just consider what the author thinks, consider what you think”
“So avoid using the word ‘very’ because it’s lazy. A man is not very tired, he is exhausted. Don’t use very sad, use morose. Language was invented for one reason, boys - to woo women - and, in that endeavor, laziness will not do. It also won’t do in your essays.”
🗓️Oportunități
Programul Leaders for Justice deschide porțile pentru generația 17. Apelul de candidaturi aici.
Cursuri IT gratuite pentru reconversie profesională.
Bursa educations.com, care oferă până la 5 000 EUR pentru studenții internaționali ce încep un program de master în toamna anului 2025
Dacă ai între 16 și 30 de ani poți participa la acest program de leadership online.
Profesorii pot participa la acest curs privind drepturile de autor și folosirea materialelor la clasă.
S-au deschis înscrierile pentru o nouă ediție a concursului european de traducere Juvenes Translatores.
Program de training al Parlamentului European pentru tinerii jurnaliști din România. Înscrieri aici.
Empower: un program care te ajută să descoperi ce înseamnă antreprenoriatul în tehnologie și cum îți poți construi propriul startup.
Poți aplica la She’s Next, o inițiativă dedicată sprijinirii dezvoltării afacerilor conduse de femei.
📒Resurse
De ce 10-15 minute de citit seara schimbă viețile copiilor.
Calul troian în sala de clasă: ce impact are AI-ul, într-o perspectivă UNESCO.
O bibliotecă extraordinară de resurse cu muzee virtuale bune de vizitat cu copiii de la ei de acasă sau din sala de curs. Sunt peste 200 de muzee acolo.
💭Inspirație
Un articol tare fain despre fericirea finlandeză. Nu zic mai mult, dar îți promit că o să-ți placă să-l citești.
Ne citim pe 9 octombrie!
❤️,
L.