Acum câteva săptămâni am avut o discuție cu un tânăr de 19 ani care m-a lăsat mult pe gânduri. A fost prins de Poliție cu 170/h în localitate. Căuta o metodă prin care să-și ia înapoi permisul și se simțea total nedreptățit de măsura aplicată de autorități. Că ce mare lucru, doar el poate stăpâni mașina, era liber, era noapte, nu se întâmplase nimic, era drum drept. Poliția a vrut să-i facă un rău. Discuta lejer despre mersul cu 170/h și despre nedreptatea care i s-a făcut, fără să se gândească măcar o secundă la viețile pe care le-a pus în pericol. Lua la mișto situația și se punea într-un colț de victimă. Lui, lui i s-a făcut o nedreptate. Și am rămas întrebându-mă unde greșim.
Mi-a spus cineva că puștiul e tânăr și așa-i la vârsta aia. Sunt de acord până la un punct. Înțeleg specificul vârstei. De asemenea, nu spun aici că aduc critici ideii contestării proceselor verbale. Sunt drepturi conferite de lege, instanțe care să decidă. Pe mine m-a frapat însă faptul că n-a schițat, nici în treacăt, interesul pentru o eventuală responsabilitate a faptelor lui. Să stea puțin pe gânduri. Să-și pună problema.
Spuneam că mă întrebam unde greșim. Trăiesc cu senzația că nu prea mai avem componenta de responsabilitate. A-mi păsa rămâne ancorat undeva la singular (îmi pasă de mine, eu, mie) și nu mai ajunge să fie de interes și la nivelul de „noi”. Oamenii sunt asumați când vine vorba de persoana lor, dar ce facem cu conceptul de comunitate, de împreună. Nu avem fiecare o lume a noastră, coexistăm.
Unde greșim? Nu doar ca profesori sau părinți. Unde greșim, zi de zi, ca oameni, independent de ce muncim sau de cum ne este constituită familia, de s-a ajuns la această normalitate? Îmi e teamă că nu-i un caz izolat. Și cred că am ajuns aici pentru că social media ne-a exacerbat egoismul. În cazul lui - eu sunt important, cel mai important chiar.
De asemenea, la celălalt capăt de fir, deși sună ciudat, nouă celor care nu suferim de atâta importanță social media ne-a inhibat reacția la ce nu merge bine în lumea reală. Tolerăm. Nu spunem nimic. Sau spunem rar.
Ieșim din casă. Stăm la rând la supermarket. Ne plimbăm în parc. Călătorim cu trenul. Facem cumpărături la mall. Petrecem timp la muncă sau la facultate. În toate incursiunile noastre „la pas” ne întâlnim cu o mulțime de situații în care bunul simț pare că-i ceva abstract, în care unii oameni depășesc în mod evident linia roșie. Nu spunem nimic, de cele mai multe ori. Iar răul se normalizează. Cred că de multe ori alegem să nu spunem pentru că evadăm rapid în telefoane și ne regăsim refugiul. E bine, acolo, în scroll suntem în control. Am rezolvat problema, măcar în ceea ce privește emoția pe care ne-a provocat-o nouă înșine.
Problema este că nu trăim în scroll. Și că fiecare depășire de linie roșie a celor din jur (sau a noastră, că nu suntem niciunul uși de biserici) costă. „Nu mi se întâmplă mie”. Până se întâmplă. Costă.
Unde greșim? Unde greșim fiecare dintre noi și cum ajunge societatea atât de individualistă? Unde greșim de nu mai înțelegem povestea cu libertatea mea se oprește acolo unde începe libertatea celuilalt? Nu reușim parcă să interiorizăm asta. Unde greșim în școli și cum ajung copiii pe care-i învățăm să nu aibă repere?
Nu am niciun răspuns sau vreo soluție. Recunosc că discuția m-a mâhnit și oricât am întors-o pe toate părțile nu pot să uit cât de zeflemitor se uita puștiul de 19 ani la mine, supărat că nu-i dau dreptate.
🗓️Oportunități
Dacă ești părinte sau profesor, spune-le și copiilor, elevilor sau studenților despre aceste oportunități. Dacă ești elev sau student, analizează-le și spune-mi dacă te pot ajuta cu ceva în procesul de aplicare.
Se caută profesori de gimnaziu care predau în acest an școlar Educație pentru Cetățenie Democratică. Detalii pe Școala pentru Democrație.
EU Careers Student Ambassadors - poți aplica până pe 5 martie.
Încep evenimentele cu oferte de locuri de muncă by Târgul de Cariere. Link-uri către edițiile din fiecare oraș, aici.
On that note, Librăria Universității din Cluj caută librar.
Centrele de Tineret din municipiul Chișinău recrutează voluntari.
Concurs de proză scurtă.
Bootcamp Vodafone pentru cei pasionați de antreprenoriat.
Tot pe zona de antreprenoriat - programul StartUP Studio.
Dacă ești pasionat de economia socială, poate vrei să publici ceva aici.
S-a lansat primul apel pentru accesare de servicii suport pentru digitalizare și inovare ca ajutor de stat pentru IMM-uri și servicii subvenționate integral pentru instituții publice.
Poți avea un loc asigurat și bugetat la specializarea Studii de Conflict din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj-Napoca cu un simplu eseu.
Până pe 13 februarie poți aplica pentru „Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni 2024”.
A treia ediție a Concursului Dialog cultural plurilingv, la care sunt invitați să se înscrie elevii din învățământul preuniversitar (ciclul liceal, clasele XI-XII).
Un curs de strategii psiho-brand.
📒Resurse
O idee dacă lucrezi cu grupuri (sau la nivel 1-1, de ce nu):
Este final de semestru universitar și am făcut cu studenții la ultima întâlnire un exercițiu în care cred foarte tare pentru dezvoltarea lor. La ultimul seminar, cu fiecare dintre cele patru grupe, am dat un test cu un singur subiect. El suna așa:
„Notează mai jos nota pe care consideri că o meriți la materia Tehnici de redactare (am făcut o pauză lungă aici) și argumentează pe scurt de ce”.
Extrem, extrem de valoros. Îi pune pe gânduri și nu degeaba am menționat mai sus pauza lungă din vorbire. Au trecut de la relaxare și miștocăreala din priviri de tipul „ha! ne punem 10” la introspecție în mai puțin de 10 secunde. Fără să știe că fac asta.
Le-am citit lucrările. Sunt note care m-au surprins de facto. Sunt note care m-au surprins când le-am corelat cu argumentul. Sunt argumente care mi-au arătat unde-i de lucrat pe competențe și pe cum reușesc ei să încadreze idei, viziuni. Sunt lucrări la care mă așteptam să fie așa, pe baza ideii pe care mi-am făcut-o despre ei pe parcursul semestrului.
Este, în orice caz, o radiografie. Și câștigul este că fiecare a depus efort să argumenteze cumva. Ceea ce înseamnă că fiecare a gândit.
Cheia exercițiului este să-l livrați cu emoția in crescendo. Dați-le voi foi de hârtie. Asta amână dezvăluirea surprizei, mai ales dacă obișnuiți să le mai duceți resurse din când în când. E bine să nu se aștepte la ce urmează și să nu intre direct în mindset-ul de test. Dacă le spuneți să scoată ei foaia situația se destabilizează puțin (am testat asta, cu una din grupele mai mici din punct de vedere numeric, ca să văd dacă așa e; am făcut asta la grupa mai mică numeric pentru că acolo puteam fi eu mai bine în control să restabilesc emoția ulterior).
Timpul de rezolvare nu trebuie să depășească 5-10 minute (depinde de grup dacă trebuie să înclinați spre 5 sau spre 10). Este important să nu dați feedback pe aceste lucrări și să nu menționați rezolvarea lor în colectiv, ulterior. Este un exercițiu personal pe care-l facem ca să deblocăm un lacățel - cel al autocunoașterii, al introspecției. Este vorba de dezvoltarea de competențe meta-cognitive. Nu-l facem pentru nimic altceva. Este doar între noi și ei. Iar noi ne raportăm la el doar ca la un exercițiu, nu ca la un punct de reper pentru notare. Sunt două lucruri total diferite. Genul acesta de test se dă strict pentru construirea lor, nu pentru ancoră utilă celui care îl organizează.
Tehnica se poate practica și pe parcursul semestrului, nu doar pentru evaluarea finală. Despre self-assessment pe linia asta găsiți resurse aici. De asemenea, Harvard are aici un Quiz foarte util pe self-assessment pe interacțiune și comportament.
Totodată, tehnica a fost adaptată de cercetători în sisteme utile pentru carieră și dezvoltare profesională.
Iar aici o listă de lecturi recomandate pe tematica aceasta în general.
Mediateca oferită de Institutul Francez în România.
Times Higher Education prezintă aici cum un profesor îi învață pe studenții săi cum să gândească critic, în cadrul unui curs în care prezintă teorii ale conspirației și parapsihologie. E excelent! De pus pe foaie și de redimensionat măcar în unele activități. Despre asta am citit la rândul meu în
- vă recomand să vă abonați pentru doza de știri despre știrile false.O mulțime de resurse aici via European Year of Skills. Tare util pentru oricine interesat de competențe și dezvoltarea lor. Explorați site-ul, e proaspăt actualizat.
💭Inspirație
Pe 8 decembrie 2023 am urcat pe scena Oamenii Dreptății și am spus o poveste. Îmi e cumva tare straniu să las aici link către momentul de atunci, dar în aceeași măsură mi-ar plăcea să știu că tot ce-am vrut să spun lumii chiar ajunge în lume. E o poveste despre drumuri, reinventare și nevoia de construit comunități. Poate-i cu sens și pentru tine!
În plus, aici găsești tot spectacolul. Au urcat pe scenă oameni extraordinari. 1 oră și 47 de minute cu vulnerabilitate, curaj, eșec, nevoia de conversații, lecții învățate, succes, tunel, responsabilitate, țărână, speranță, muzică, teatru, poezie. Merită!
Ne (re)citim pe 14 martie!
❤️,
L.
!
❤️, L.